"Lolita 32"

fiind primul, primul interviu pe care l-am dat, imediat după apariția Lolitei32, m-am gândit să vă povestesc.

abia trecuse Paștele, că mă și regăseam la țărănoaia, cu tot cu Lolita. îi făceam cunoștință cu meleagurile și toanele satului. bunică-mea nu s-a dumirit cred, nici până în ziua de azi, ce-i arătam eu acolo. cartea care avea copertă cu numele nepoată-sii pe ea. nici nu i-aș fi arătat-o, dar a insistat mama. și mamei trebuia să îi fac pe plac, că era fix ziua ei și nu voiam să fac mofturi de nebună.

ei, și, după o serie de cafele băute cu mama, frate-miu și logodnică-sa, ne-am  apucat frate-miu de grătar și io să fac clătite. am boscorodit zdravăn, că nu-mi lăsaseră femeile ouă, iar găinile fuseseră aiurite și puturoase în ziua aia.

am fumat. am mâncat mici și friptură, am băut bere rece, am fumat iar, copiii au plecat și io rămân cu mama și cu  baba. ce să facem de ziua ta, femeie? o întreb pe șefa casei. păi, să săpăm și noi porumbu ăla din curte. auzi! să săpăm porumbu! asta vrei tu de ziua ta? păi, mă freacă baba la cap și ea nu mai poate, săraca. păi mă piș pe el de porumb, îl săpăm mâine, hai acu să petrecem, dracu.

dar n-am avut cu cine. csf n-ai csf! săpam porumbul deci. mă ținea o vecină peste gard de vorbă, nu mă recunoscuse, credea că sunt luată cu ziua, sunt fi-sa lu femeia asta, bre! aaaa, tu ești, fatăăăă! vaaaai! etc. pauză de țigară, pus poză pe FB. când, ce să vezi, cerere de mesaj. ce e aia cerere de mesaj? iar mă spămuiesc ăștia. nu mă spămuia nimeni, îmi scrisese Alba Mogensen din Suedia.

că e în București și că vrea să ne cunoaștem, pentru că face o emisiune radio despre poezia prin Europa. zic, păi, bine, Alba, ne cunoaștem. m-am reîntors la săpat porumb. a venit și baba în inspecție, că nu tăiam dublura, că de ce să lăsăm doo fire, lasă numai unu și ia-o de la capăt și taie dublurile de porumb etc. cu pauze de stabilit ce și cum cu Alba.

pe urmă am băut, până târziu în noapte, avec maman + câinele, am ascultat  insectele cârâind, forfecând, mișcându-și carapacele lucioase în întunericul de după gard. salcâmii zgâriați de gheruțele mierlelor. țânțarii bâzâind, căldura crescând cu noaptea.

a doua zi, mahmură și bătută-n cap de soare, am galopat spre București. am făcut trei ore până acasă din cauză de nu știu ce se întâmplase cu tramvaiele. pe urmă să nu întârzii, am întârziat, evident. dar și fetele, hihi. ne-am văzut. pe Alba o însoțea Tilda Aspelin, care a făcut pozele și a filmat toată tărășenia. eu eram cu Tina. era cald de mureai și Tina era, evident, toată în negru. le-am luat pe fete după mine la Tramvaiul 26, că țineam musai să îi ascult pe Gherguț și pe Leac și să îi vadă și ele. și pe urmă a început interviul. pe șosea. se însera și eu eram lovită în moalele capului de toropeală. La un moment dat, Alba m-a întrebat ce cântec asociez cu poeziile mele. nici măcar o secundă n-a trecut că m-am trezit zicând un titlu de-ale lui Frank Zappa! și rânjeam. și m-a pus să îl cânt și l-am cântat. nici acum nu știu ce legătură are cântecul ăsta cu Lolita sau cu ce naiba scriu eu, dar aia mi-a venit. treburile subconștientului.

și asta a fost tot. a, ba nu, la sfârșit am cântat cu Svetlana Cârstean Când se lasă seara peste București, dar finalul emisiunii nu e cu vocile noastre, ci cu a Mariei Răducanu 🙂

așa că vă las trailerul mișto făcut pentru și despre Poesi I Europas, în care apare și Anca Bucur

și aici găsiți emisiunea toată, în care mai sunt intervievate Miruna Vlada și Mădălina Manole:

http://www.22sekvenser.com/#!blank-2/nhci5

p.s. m-am tăvălit de râs când mi-am auzit vocea, chinuită în draci  de accentul coclit care mi-a amintit că am făcut rusa 7 ani la generală. sunt mai ceva ca Iliescu :)))

#ducks #trucks